Memoriu de prezentare

Obiectul prezentei metodologii îl constituie precizarea modului de organizare si desfasurare al activitatilor tehnice menite sa asigure utilizarea în conditii de siguranta a constructiilor în cazul producerii unui seism de mare intensitate.

Prin seism de mare intensitate se întelege acel eveniment care produce în mediul construit prabusiri generale sau locale, avarii si degradari semnificative pe arii întinse.

Activitatile prezentei metodologii se refera, în principal, la urmatoarele aspecte:

  1. evaluarea starii tehnice a constructiilor în vederea luarii de decizii privind conditiile de utilizare în continuare sau de dezafectare (evacuare, demolare) a acestora, cu aplicarea de placarde colorate, specifice fiecarei categorii;
  2. luarea de masuri pentru punerea în siguranta provizorie a constructiilor afectate de seism.

Metodologia de fata îsi limiteaza domeniul de aplicabilitate la cladirile de locuinte, social culturale si administrative, precum si la cladiri cu alte functiuni, dupa caz.

În cadrul metodologiei s-a pastrat linia de baza a Manualului pentru investigarea de urgenta post-seism si stabilirea solutiilor cadru de interventie imediata pentru punerea în siguranta provizorie a constructiilor avariate, aprobat de MLPAT, indicativ ME-003-99, publicat în Buletinul Constructiilor nr. 2/1999), dar cuprinsul a structurat mai eficient modalitatile de triere primara, competentele pe calificari profesionale si categorii de cladiri, pentru a se evita aglomerarea expertilor si verificatorilor atestati.

A fost partial reformulat textul placardelor, în functie de starea fizica a cladirilor inspectate si semnificatia privind modul de acces sau utilizare.

Prevederile au fost actualizate, completate si corelate cu date din aplicarea normelor ATC 20 din SUA, Ghidul din Noua Zeelanda, Italia, Ghidul japonez privind evaluarea rapida dupa seisme, elaborat si aplicat de specialistii JICA în Turcia în 1999, date din Taiwan etc., în perioada 1999-2005.

S-a accentuat rolul si modul de aplicare a inspectiei si evaluarii anticipate a cladirilor adapostind functiuni vitale, si s-au inclus pentru clasa A din Manual si cladirile din clasa I si II de importanta din Codul P100-1/2006, inclusiv cele care prezinta pericol public, recomandându-se pre-certificarea starii acestora.

Au fost precizate mai atent rolul si competentele unitatilor de cercetare-proiectare publice care au atributii si specialisti competenti, precum si utilizarea adecvata a specialistilor din institutele de proiectare privatizate dar care au realizat proiecte tipizate sau repetitive de larga aplicare.

Cu privire la relatia dintre prezenta metodologie si Ghidul JICA, colaborarea cu Centrul National de Reducerea Riscului Seismic si expertii japonezi a pus în evidenta faptul ca principiile generale de inspectie, evaluare si aplicare a placardelor sunt similare.

În actuala etapa a fost posibil sa se preia din acest ghid unele exemple si imagini orientative de situatii (stari de avariere prezentate cantitativ si calitativ, schite si imagini, potrivit practicilor din SUA, Japonia, Italia, Grecia si Turcia).

Au fost introduse prevederi care fac legatura cu planurile de gestionare a situatiilor de urgenta si alte acte ale autoritatilor administratiei locale, cu referire la:

  • statutul legal si tehnic-administrativ al relatiilor specialistilor, inspectorilor, voluntarilor cu administratia publica locala si al remunerarii activitatii profesionale în perioada de urgenta, a relatiilor cu celelalte autoritati (politie, jandarmerie) ;
  • problemele de protectie personala si a muncii (casti de protectie si instruire privind modul de acces în cladirile avariate si comportarea la replici post-seismice pe durata investigatiilor de teren, a problemei cazarii inspectorilor oaspeti si a altor cheltuieli conexe);
  • instruirea unui numar de specialisti cu rol de formatori legal abilitati pentru cursurile de instruire din teritoriu la diferite niveluri, în vederea aplicarii unitare a metodologiei;
  • instruirea si reinstruirea periodica a unui numar de inspectori, tehnicieni etc. de la nivelul consiliilor locale si al altor unitati din teritoriu si a unor ingineri calificati, informati cu anticipatie despre numarul, localizarea si tipul structurilor din zona în care vor efectua investigatiile de teren prevazute, tinând seama de numarul structurilor existente în localitate/judet si vulnerabilitatea acestora;
  • mediatizarea si explicarea acestor activitati pentru a se asigura cooperarea populatiei la respectarea interdictiilor de utilizare a unor constructii periculoase;
  • asigurarea logistica pentru activitatile de interventie imediata de catre autoritati (Prefectura, Primaria generala), prin corelarea masurilor cu prevederile concrete din bugetul local si Planul de interventie la situatii de urgenta.

Au fost reformulate unele prevederi care au implicatii asupra altor activitati ulterioare, cum ar fi relatia dintre inspectia post-seism si etapele ulterioare de efectuare a expertizarii, proiectarii si executiei consolidarilor la constructiile existente, pe clase de risc, conform Ordonantei Guvernului nr. 20/1994 republicata, cu extinderea aplicarii sale pentru toate tipurile de constructii cu vulnerabilitate ridicata, constituind pericol public, în etapele de revenire la normal.