I PAGINA FORUM I
 |
Discursurile Președintelui României - Klaus Johannis, al Prim-ministrului Dacian Cioloș și al Viceprim-ministrului Vasile Dîncu la încheierea lucrãrilor Forumului administrației publice locale
Klaus Iohannis:
Domnule Prim-ministru,
Domnilor viceprim-miniștri,
Doamnelor și domnilor miniștri,
Stimați membri ai Parlamentului României,
Stimați reprezentanți ai Corpului Diplomatic,
Stimați reprezentanți ai administrației publice locale și centrale,
Doamnelor și domnilor,
Mã bucur sã fiu alãturi de dumneavoastrã la acest eveniment. Suntem deja la finalul Forumului Administrației Publice Locale. Sper ca discuțiile din aceste zile sã fi deschis noi orizonturi și noi oportunitãți de colaborare, corectã și eficientã, între administrația localã și administrația centralã.
Poate unii cred cã succesul în administrația localã este legat de bani, culoare politicã sau alte circumstanțe exterioare. Eu aș spune ceva diferit. Condițiile performanței în administrație și, deopotrivã, în politicã ar trebui cãutate mai ales în altã parte: în transparențã, integritate și parteneriat. Acestea vor restabili încrederea între administrație și cetãțeni, acolo unde ea s-a pierdut, și o vor întãri acolo unde ea existã.
Sã vorbim puțin despre fiecare dintre ele. Cu cât mai multã transparențã, cu atât mai puținã corupție. Este o ecuație simplã, dar care necesitã responsabilitate și voințã. Sunt convins cã poate exista mai multã transparențã la toate nivelurile, cu eforturi destul de mici, și cã soluțiile luate prin consultare și deschidere sunt mai eficiente pe termen lung decât altele.
Cât despre integritate, pentru mine ea are mai multe valențe. Ea înseamnã corectitudine, respect pentru banul public, pentru lege și, mai ales, pentru cetãțeni. Nimic nu funcționeazã fãrã integritate.
În același timp, este greu de conceput o dezvoltare realã în absența unui parteneriat între autoritãți publice și cetãțeni, dar și a unui parteneriat între administrația localã și administrația centralã. Putem vorbi astãzi de o maturizare democraticã a electoratului. Cetãțenii sunt mult mai atenți, mai implicați, mai informați, își cunosc bine drepturile, obligațiile și rolul pe care îl au în democrație.
Reconectarea administrației publice cu cetãțenii, într-un parteneriat în care aceștia se simt cu adevãrat reprezentați, iar instituțiile statului lucreazã în interesul comunitãții este una din mizele majore nu doar ale anului electoral 2016, ci și ale mandatului pe care dumneavoastrã îl aveți în fațã. Cetãțenii vã pot fi parteneri și pot fi angajați în proiectele și deciziile care privesc comunitatea lor.
Stimați reprezentanți ai administrației publice locale, Am vorbit în aceste zile, chiar astãzi, despre un nou proiect de țarã, un proiect de țarã post-aderare, care sã stabileascã rolul și obiectivele României în Uniunea Europeanã pe termen mediu și lung.
Și pentru cã suntem la un Forum dedicat administrației publice, sunt dator sã spun cã, în opinia mea, existã cel puțin douã obiective care nu au cum sã lipseascã dintr-un asemenea proiect. Unu, reducerea decalajelor de dezvoltare între regiunile României și, doi, o administrație publicã eficientã, capabilã sã punã cetãțeanul pe primul loc și sã ofere servicii publice de calitate.
Aș vrea ca atât în municipii, cât și în cel mai îndepãrtat sat din provincie, cetãțeanul sã beneficieze de servicii de calitate, sã gãseascã rezolvãri rapide la problemele lui, sã fie tratat cu promptitudine și respect și sã nu fie plimbat între ghișee. Îmi doresc ca un elev care învațã într-o școalã dintr-un sat de provincie sã aibã condiții decente și șanse egale cu unul care învațã într-un mare oraș. Tocmai pentru a rezolva astfel de lucruri și pentru a rãspunde la niște nevoi reale este important ca între administrația centralã și cea localã sã existe un adevãrat parteneriat, un parteneriat funcțional.
O Românie în care nu mai sunt școli fãrã autorizație sanitarã ar fi un exemplu cât se poate de concret și de relevant și o expresie clarã a unui asemenea parteneriat. Readuc în discuție acest subiect la care țin foarte mult ca dascãl, ca fost primar și, mai ales, ca Președinte, în condițiile în care doar vacanța de varã ne desparte de deschiderea urmãtorului, noului an școlar.
Doamnelor și domnilor,
Îmi face plãcere de fiecare datã sã fiu alãturi de reprezentanții aleși ai comunitãților locale. A fost pentru mine o onoare sã mã aflu în slujba sibienilor ca primar, așa cum este o onoare astãzi sã mã aflu în slujba cetãțenilor României ca președinte.
Cunosc legãtura aparte pe care o aveți fiecare dintre dumneavoastrã cu oamenii și locurile, cu orașul, comuna sau județul vostru. Știu, de asemenea, câte așteptãri au comunitãțile voastre de la voi.La acest început de mandat, vã doresc sã fiți la înãlțimea acestor așteptãri și vã doresc mult succes în noul mandat pe care îl începeți acum!
Dacian Cioloș:
Domnule Președinte, în primul rând, vreau sã vã mulțumesc pentru prezența dumneavoastrã aici, care confirmã faptul cã acest guvern cãruia i-ați acordat încrederea lucreazã și dorește sã lucreze, și nu doar dorește, chiar lucreazã cu autoritãțile publice locale.
Doamnelor și domnilor,
Membri ai Guvernului,
Doamnelor și domnilor aleși locali,
Am avut aceste douã zile de lucru împreunã și, din punctul meu de vedere, din informațiile pe care le-am avut, din discuțiile pe care le-am avut cu unii dintre dumneavoastrã și cu membri ai Guvernului, cred cã putem concluziona faptul cã au fost douã zile fructuoase. Chiar dacã am abordat foarte multe subiecte, probabil cã unii dintre dumneavoastrã nu ați putut participa la toate discuțiile și dezbaterile, pentru cã unele dintre ele au avut loc în paralel, mi s-a pãrut important, chiar dacã ne-am asumat un anumit risc sã abordãm prea multe subiecte, mi s-a pãrut important ca un astfel de prim eveniment de contact direct între Guvernul României și reprezentanți ai autoritãților publice locale sã putem, în acest stadiu, la începutul mandatului dumneavoastrã și la mijlocul mandatului guvernului pe care îl conduc, sã putem trece în revistã o serie de subiecte de interes pentru dumneavoastrã, dar mai ales de interes pentru noi, pentru Guvern, pentru cã, așa cum vã spuneam la început, ieri dimineațã, eu sunt conștient cã foarte multe proiecte pe care noi le-am demarat și pe care le-am pregãtit nu vor putea fi implementate fãrã ca ele sã fie înțelese de dumneavoastrã, acceptate de dumneavoastrã și puse în practicã de dumneavoastrã.
N-o sã mai trec în revistã din nou aceste subiecte, vreau doar sã vã mulțumesc pentru deschiderea pe care ați manifestat-o. Cred cã, sigur, cu ameliorãri, pentru cã vom trage concluziile și învãțãmintele din aceste douã zile, cu ameliorãri, acest gen de eveniment, cel puțin din punctul nostru de vedere, al Guvernului, poate sã fie considerat ca un exemplu de urmat pe viitor și chiar noi avem intenția sã urmãm acest exemplu în viitor. Ne gândim foarte serios sã organizãm un nou eveniment de aceeași anvergurã, în toamnã, în mãsura în care vom reuși sã adoptãm în Guvern Codul Administrativ și Codul de Procedurã Administrativã, pentru a-l putea discuta și cu dumneavoastrã, în paralel cu discuțiile care vor avea loc în Parlament, dupã ce aceste texte vor fi adoptate de Guvern.
Pe de altã parte, cred cã acest gen de dialog, structurat, organizat, este, probabil, din multe puncte de vedere, mult mai eficient decât tradiționalele audiențe la un ministru sau la altul, când, sigur, se abordeazã anumite subiecte punctuale. Dar un astfel de cadru ne permite nouã, ca și guvern, sã abordãm subiecte mult mai complexe și mai de anvergurã decât cele pe care le putem discuta punctual cu dumneavoastrã, sau la Guvern, sau chiar cu ocazia unor deplasãri în teritoriu. Asta nu înseamnã cã nu o sã fie deplasãri în teritoriu. Am cerut deja miniștrilor, și o sã insist, chiar pe perioada aceasta de varã, în lunile iulie-august, când este mai puținã activitate probabil la București, sã fie mai prezenți și sã fim cu toții mai prezenți în teritoriu, sã putem discuta cu dumneavoastrã, nu doar pentru a duce la bun sfârșit proiectele pe care le-am anunțat și unde vrem sã lucrãm cu dumneavoastrã, acele abordãri de strategii de dezvoltare localã, și noi ne-am fixat ca și obiectiv în primul rând, așa cum am promis deja, sã lucrãm cu autoritãțile locale din zona Moldovei pentru o astfel de abordare, pentru zona Vãii Jiului, dar am spus și de Roșia Montanã, pentru cã a fost o temã îndelung dezbãtutã în societate și mesajul pe care vrem sã îl transmitem prin faptul cã ne implicãm pentru un proiect de dezvoltare localã înr-o comunã este cã nu este suficient sã contestãm, este important sã și construim, pentru cã bunuri naționale sau valori naționale, cum sunt și cele de la Roșia Montanã și din altã parte, ele sunt în primul rând în grija oamenilor locului și este important sã le dãm aceastã mânã de ajutor.
Legat de propunerile, observațiile pe care le-ați fãcut, temele care au fost discutate aici, s-au abordat multe subiecte, cum ar fi: descentralizarea, finanțarea autoritãților Administrației Publice Locale, cadastrul, reforma funcției publice. Sunt domenii pentru a cãror reformare sau modificare în sens bun noi lucrãm. Propunerile și contribuțiile dumneavoastrã vor fi luate în considerare, pot sã vã asigur de acest lucru, și sper sã avem ocazia, în mãsura în care vom organiza acele evenimente în toamnã, chiar sã discutãm concret despre unele adaptãri pe care le-am fãcut și în urma observațiilor pe care le-ați fãcut dumneavoastrã. Împreunã cu domnul vicepremier Dîncu am convenit cã nu o sã trecem acum în revistã, în mod consistent, toate concluziile discuțiilor pe care le-am avut, dar cã în perioada imediat urmãtoare vom veni cãtre dumneavoastrã cu un document scris de sintezã a ceea ce s-a discutat aici, a observațiilor, ideilor, pe care le-ați subliniat și ceea ce ne putem asuma sã facem în perioada imediat urmãtoare. Mã bucurã, totodatã, ecoul pozitiv pe care l-a avut în rândul dumneavoastrã al mãsurilor pe care le-am luat în ultima perioadã, mãsuri de simplificare atât în domeniul administrației publice în general, în domeniul cadastrului, în agriculturã. Ați subliniat mulți dintre dumneavoastrã nevoia de simplificare în administrarea fondurilor europene.
Pot sã vã asigur cã este în atenția Ministerului Fondurilor Europene acest subiect. Domnul ministru mi-a spus, în momentul în care și-a preluat mandatul, cu atât mai mult cu cât domnul Ghinea a fost și cel care a inițiat ideile de simplificare, în calitatea dânsului precedentã de consilier de stat la Guvern, deci, pot sã vã asigur cã și pe acest domeniu, pânã la sfârșitul anului, în paralel cu elaborarea ghidurilor beneficiarului, ambiția noastrã ar fi sã finalizãm pe cât posibil toate ghidurile pânã la sfârșitul mandatului nostru, în așa fel încât sã puteți depune proiecte. Dar, în paralel cu aceasta, sã lucrãm și pe mãsuri concrete de simplificare. Simplificarea este, de altfel, cum ați observat, un cuvânt cheie al mandatului acestui guvern. Simplificare atât în relația dintre cetãțean și administrație, cât și în relația dinte mediul de afaceri și administrație, dar și în relația dintre administrația centralã și administrația localã - și, în acest sens, doresc sã vã încurajez și pe dumneavoastrã, pe cât posibil, sã luați mãsurile care țin de deciziile dumneavoastrã, la nivelul consiliilor locale, al primãriilor, al consiliilor județene, pentru a face administrația mai eficientã și prin simplificare.
Câteva cuvinte despre subiecte cu caracter economic, au fost abordate unele dintre ele aici, cu atât mai mult cu cât este, cred, clar în momentul de fațã cã nu putem vorbi de o dezvoltare economicã echilibratã a României fãrã implicarea directã, proactivã, a autoritãților publice locale. și vedem deja, în anumite zone din România, acolo unde autoritãțile publice locale își asumã responsabilitãți în atragerea de investitori în crearea condițiilor favorabile pentru dezvoltarea de afaceri, în facilitarea atragerii fondurilor europene, nu doar pentru investiții publice, dar și pentru investiții private, acolo se obțin și rezultate. și avem deja multe exemple, nu doar la nivelul marilor orașe ale municipiilor, dar și în mediul rural avem exemple de primari care, implicați direct în acest proces, reușesc sã obținã rezultate pentru comunitãțile lor.
și în acest sens aș vrea sã gândim în perioada urmãtoare și instrumente care sã faciliteze intervenția sau sprijinul Guvernului pentru astfel de inițiative și pentru astfel de proiecte, pentru cã cred cã dezvoltarea României se va face în primul rând de jos în sus, pornind de la ambițiile pe care le aveți fiecare dintre dumneavoastrã vizavi de colectivitãțile pe care le conduceți și cred, totodatã, cã Guvernul trebuie sã gândeascã politica de dezvoltare economicã și din aceastã perspectivã, nu doar care sunt mãsurile pe care Guvernul le poate lua pentru a stimula investițiile, ci și care sunt mãsurile pe care Guvernul le poate lua pentru a vã încuraja pe dumneavoastrã sã puteți stimula investițiile la nivelul localitãților, pentru cã dumneavoastrã cunoașteți mai bine decât oricine potențialul pe care îl aveți la nivel local și orice idei în aceastã direcție sunt binevenite și vã asigur cã vor fi luate în considerare.
Cu atât mai mult cu cât, așa cum spunea și domnul președinte, tocmai am lansat astãzi în dezbatere publicã o viziune de dezvoltare economicã a României pe termen mediu și pe termen lung. Viziune de dezvoltare economicã care se dorește sã fie parte a proiectului de țarã pe care domnul președinte Iohannis l-a anunțat ieri și pe care dorim sã îl elaborãm împreunã cu societatea civilã, cu mediul economic, cu partidele politice și, sigur, cu participarea directã a dumneavoastrã. și, în aceastã viziune de dezvoltare economicã, ambiția noastrã este sã identificãm și aceste instrumente care sã facã din dumneavoastrã autoritãțile publice locale agenți direcți de dezvoltare economicã a României. Doresc, în încheiere, sã vã mulțumesc încã o datã pentru participare, sã vã urez succes în drumul la care v-ați angajat în acest mandat și sã vã asigur cã acest guvern va fi la dispoziția dumneavoastrã și va fi întotdeauna deschis la propunerile pe care le faceți și vom încerca sã includem în deciziile pe care le luãm cât mai mult din ideile care vin din partea dumneavoastrã. Vã mulțumesc mult! Succes! și sper sã ne vedem cu bine!
Vasile Dîncu:
Domnule Președinte al României,
Domnule Prim-ministru,
Dragi deputați și senatori,
Stimați invitați,
O sã spun câteva cuvinte care sã ținã loc de încheierea acestei întâmplãri minunate pe care am trãit-o în aceste douã zile. În primul rând, o sã constat o fericitã coincidențã, faptul cã, atunci când domnul președinte invita la Cotroceni șefii partidelor politice și principalii oameni din stat responsabili cu managementul unor instituții fundamentale și lansa ideea - primitã foarte bine de ceilalți - a unui proiect de țarã, aici, în Palatul Parlamentului, 1.000 de reprezentanți ai administrației publice locale veneau ei în Capitalã, cu proiectele lor de țarã, cu proiectele lor de comunitate. Mi se pare cã este un moment astral, cum spune un scriitor austriac, este un moment astral pe care sper sã nu îl ratãm de aceastã datã. Forumul nostru a fost, într-un fel, pus, fãrã sã vrem noi, așa s-a întâmplat, sub lozinca pe care un filosof român, un filosof al spiritualitãții noastre, Constantin Noica, o punea ca un fel de frontispiciu al școlii deschise pe care o gândea.
Voia Constantin Noica sã scrie sus, pe Universitatea liberã, 'nu se știe cine dã și cine primește'. Aici ne-am întâlnit, administrația centralã și administrația localã, și am fãcut un schimb, un schimb de idei, un schimb de energie și cred cã beneficiul a fost reciproc. Am putut sã descoperim, în aceste zile, aici, ceea ce, de multe ori, Capitala uitã, ceea ce, de multe ori, guvernul uitã, ceea ce filosofii statului numesc statul local. Suntem obișnuiți doar cu statul central, cu faptul cã statul central este responsabil pentru tot ce este într-o țarã bine sau rãu. Uitãm, de cele mai multe ori, de guvernarea localã și de statul local. Acest stat local este mult mai aproape de oameni și acest stat local definește cel mai bine România, la un moment dat.
Indiferent ce reforme am putea sã gândim noi în laboratoare de experți, în Capitalã, fãrã o guvernare localã eficientã, fãrã sã putem transmite aceste lucruri, nu se schimbã nimic în România. Am învãțat aici, în aceste zile, în Ateliere, un lucru foarte important: trebuie sã punem împreunã resursele, trebuie sã punem împreunã ideile noastre. Dacã ne uitãm la ceea ce s-a întâmplat în aceste zile, o sã observãm ceea ce spunea și un coleg înainte: administrația localã este creativã, este inovativã. De foarte multe ori nu a avut condiții ca sã își manifeste aceastã inovație și aceastã creativitate, pentru cã practica, pânã la urmã, este cel mai important învãțãtor. Practica te învațã cel mai mult și când este vorba de administrație. Îmi spunea un prieten primar, și prieten de multã vreme, cã a vãzut într-un film o replicã a unui personaj care spunea: responsabilitatea este un lucru înfiorãtor. Într-adevãr sã îți asumi responsabilitatea pentru o comunitate poate sã fie un lucru foarte greu. Sã îți asumi responsabilitatea pentru o țarã sau pentru un guvern poate sã fie un lucru înfiorãtor.
Dar poate sã fie un lucru minunat atunci când simți sprijinul celorlalți, când poți sã comunici cu ceilalți. De aceea, dacã trecem la acțiune și dacã nu rãmânem la nivelul ideilor, cred cã asta este una din concluzile noastre: responsabilitate plus acțiune poate însemna reformã în administrație. Este un lucru care poate sã ne ajute. Am vãzut foarte multe proiecte, în aceste zile, dacã ați fost unii dintre dumneavoastrã la întâlnirea anterioarã pe care a organizat-o vicepremierul Costin Borc, și unde a fost și domnul președinte al României, ați observat cã existã mai multe secvențe ale proiectului de țarã. și noi am fãcut aici linii directoare pentru un mic proiect de țarã. Dar cred cã succesul unui proiect de țarã este sã punem toți proiectele noastre împreunã, de la proiectul nostru individual, de la visul nostru. Sã le acceptãm proiectele celorlalți. Sã acceptãm cã nu suntem, niciunii dintre noi, posesorii adevãrului absolut și nici prin faptul cã ne dã o lege, un statut pe care l-am primit.
Nu suntem singurii responsabili cu proiectul de țarã. Pânã la urmã, proiectul de țarã trebuie sã fie construit împreunã de noi toți. În aceste discuții și ateliere am învãțat cã trebuie sã facem proiecte. Mã bucur cã am avut foarte mulți primari noi, foarte mulți aleși locali la primul mandat. De fapt, a fost și una din indicațiile noastre, aceea de a aduce cât mai mulți oameni care sunt aleși pentru prima oarã în administrația publicã. Am setat împreunã cu acești oameni un lucru cu care toți am fost de acord și unde România a pãtimit în ultima vreme, pentru cã în dezvoltarea României este nevoie de proiecte, nu de vise. De foarte multe ori visãm pentru comunitatea noastrã tot felul de lucruri, dar aceste vise trebuie puse în proiecte, în proiecte care sã aibã cel puțin douã lucruri - și este atenționarea principalã pe care ne-a fãcut-o domnul președinte la întâlnirea anterioarã despre România competitivã -, e ușor sã stabilești ținte, e ușor sã stabilești niște pietre de hotar îndepãrtate. Problema este: haideți sã gãsim mijloacele prin care sã facem aceste lucruri. Sigur cã ne dorim o Românie competitivã, ne dorim o Românie cu o administrație modernã, dar în primul rând trebuie sã ne gândim la mijloace, ce mijloace avem la dispoziție și sã ne raportãm la aceste mijloace.
Mã bucur cã discuțiile noastre din ultima vreme, cu asociațiile primarilor, cu asociațiile Consiliilor Județene sau ale prefecților, nu s-au materializat, în primul rând, în discuții despre salarii. Chiar dacã - și asta este un lucru pe care noi îl recunoaștem -, chiar dacã avem o mare responsabilitate și, în același timp, avem o datorie pentru cei care lucreazã în administrația localã în acest moment./asalar/atataru/ Sper ca în scurt timp, în anii viitori, sã gãsim resurse pentru a îi salariza decent pe cei care lucreazã acolo, pentru cã le vom cere din ce în ce mai multã performanțã, le vom cere din ce în ce mai multe lucruri. și, atunci, sper sã putem fi și noi la aceastã înãlțime. Nu vrem - și acesta este un crez al nostru, al guvernului din acest moment -, nu vrem o administrație localã supusã, clientelarã, subordonatã. Nu acesta este proiectul nostru. Ne dorim o administrație publicã localã autonomã, vie și puternicã, care sã fie un actor principal al dezvoltãrii acestor zone. și credem cã putem face acestea și cred într-un deziderat pe care și dumneavoastrã vi-l doriți, în scurt timp, mãcar sã nu se mai simtã niciun cetãțean umilit în fața unui ghișeu. Este o primã opțiune. Este o primã țintã, pe care o putem realiza câteodatã fãrã bani, doar printr-o mai bunã organizare sau printr-o mai mare deschidere fațã de cetãțean, care este clientul nostru cel mai important. Vom lucra, așa cum ne-ați cerut, la proiecte zonale.
Domnul premier a vorbit despre câteva din proiectele noastre, la proiecte de dezvoltare zonalã. Înțelegem cã este urgent ca sã venim cu expertizã în teritoriu și sã începem sã lucrãm împreunã la proiecte de dezvoltare, în zonele cele mai calamitate, în zonele cele mai sãrace, cu decalajul cel mai mare de dezvoltare, dar și în celelalte zone. Pentru cã este singura modalitate prin care putem urni condițiile de viațã din România spre un optim de viațã decentã. Aș mai spune un lucru, care mi-a venit tot din aceste discuții pe care le-am avut în aceste zile, cred cã în aceste zile s-a consolidat încrederea între noi, între cei din administrația centralã și administrația localã. Sper cã ați putut înțelege cã avem aceleași ținte, doar cã nu întotdeauna avem toate mijloacele pe care ni le-am dori la dispoziție. știm cã încrederea este un animal fricos, cã încrederea se pierde foarte repede, dar existã o modalitate prin care putem consolida încrederea. Acesta este leadership-ul.
Primarii sunt - și asta v-o spun ca sociolog - cei mai iubiți dintre pãmânteni. În sondaje, cea mai mare încredere, exceptând președintele României, o are primarul de localitate. Media depãșește întotdeauna 55%. Asta înseamnã cã am putea, pentru un nou proiect de țarã, sã ne gândim la reconstrucția încrederii pornind de la capitalul pe care îl aveți dumneavoastrã primarii, dumneavoastrã cei aleși. Cred cã acest capital poate sã fie pus la fundația unui nou proiect de țarã. și o sã încercãm ca noi sã ne aducem contribuția pentru ca dumneavoastrã sã puteți sã acționați ca lideri ai comunitãților și ca lideri creativi ai comunitãților. De multã vreme am auzit de la un primar un lucru foarte înțelept, pe care eu, ca specialist în marketing, nu l-am uitat niciodatã, fațã de multe cãrți pe care le-am uitat, mi-a spus un primar o datã: îmi place sã îi conduc pe oameni pornind de la calitãțile lor. Pentru cã, altfel, oamenii sunt ușor de condus dacã te folosești de defectele lor. și, în final, mulțumindu-vã tuturor pentru aceastã minunatã ocazie de a ne vedea, de a schimba idei și de a pune fundamentul unui nou mandat, dați-mi voie, domnule președinte, domnule prim-ministru, sã folosesc un mesaj pe care sã îl înțeleagã și nepoții noștri și copiii noștri, mi l-a spus un copil astãzi de dimineațã: haideți sã dãm un Like României!
GOV.RO